O, lume intelege-ma si pe mine
Intelege-ma ca mi-e greu sa ma integrez
Sa meditez, sa progresez...
mi-e dreu sa ma stresez,
sa ma deghizez, ca un om de pluta sa te tratez.
mi-e greu sa fiu ca voi,
voi toti cei ce de multi ani ati uitat sa fiti ca noi…
cei ce privim si credem zi de zi in oamenii cei vii
noi, cei ce azi traim speranta ca-ntr-o zi noi nu vom mai muri...
or fi acestea oare doar... vise fumurii?
mi-e greu sa stiu ca azi poetii nostri au murit
si pe ecranul de TV chiar azi au rasarit
ecouri si imagini triste –
si indivizi suavi ce-n zi apar
pe sticla de televizor din chihlimbar.
o, de-ar fi si azi ratiunea din valoare
de-ati mai pastra un pic din ce-nseamna odata sa fii mare
eu tare mult m-as bucura
sa stiu ca cineva in tara asta
pe mine tot mereu m-ar ridica.
m-ar ridica prin ale sale vorbe departate
de ale mele putrede urechi uitate
m-ar cununa cu o mandrie vie si dreptate
precum in nunta falnica dintr-o cetare.
m-ar bucura sa stiu ca ei si azi ma apreciaza
ca nu uitasera vorba aceea ce-i de duh si nu-nceteaza,
ce-n ceasul cel mai greu te apreciaza
si cu nimic in lume nu te mai sfideaza
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu