Pledoarie pentru sentimente... Nu mai copiati mesajele de 8 Martie pentru mame de pe internet!

Pentru ca am inspiratie sau cel putin ma autooblig sa o am pentru a nu ma intoarce la invatat fel de fel de nume ale oraselor rusesti, bulgare sau maghiare, incep sa scriu un articol pentru a acapara si mai multi cititori in urmatoarea saptamana si pentru a-i invata(sper!) cate ceva bun. De ce fac asta? Pentru ca, aruncand o privire peste statisticile blogului, am observat ca incet, incet se cauta tot mai mult mesaje de 8 Martie, felicitari si mesaje sau urari frumoase pentru mama.
Ei bine, personal, imi pare rau pentru ca este gasit astfel blogul pe Google. Defapt, imi pare rau pentru ca uitam sa punem pe hartie propriile noastre sentimente si le copiem fara pic de retinere pe cele gasite pe internet, ca doar zece randuri pompoase pentru mama o vor da pe spate. Acelora dintre voi ce sunteti vizati in categoria mai sus amintita va spun ca nu, nu este asa! Nici o urare nu este urare adevarata daca nu o spunem din suflet... din pura dorinta si cu propriile noastre cuvinte. Chiar de nu le avem cu scrisul sau exprimatul prea bine... analfabeti tot nu putem fi, iar daca suntem... putem desena o inimioara, un copil cu mama lui...orice, insa acolo vor fi indesate sentimentele noastre.
Si pentru a-ti da curaj de a scrie ceea ce simti si pentru a darui de 8 Martie ceea ce mama fieracuia dintre noi merita, am sa iti povestesc in cateva randuri cum am invatat eu sa fac cadouri.
In copilaria mea frageda gaseam interesanta orice aniversare a prietenilor din parc. Se lasa cu pizza, tort, suc mult, sampanie pentru copii, baloane, distractie cu prietenii de la bloc si asa mai departe. Imi placea pentru ca puteam banii cu totii si ne rezervam o zi intreaga plimbarii prin oras pentru a alege cadoul perfect. Cumparam atunci de la cele mai penibile lucruri de la Divertis Shop pana la cei mai de prost gust cercei cu elefanti sau mai stiu eu ce. Eram copii si cumparam exact ceea ce noi nu am fi purtat, doar pentru ca nu ne lasau parintii fiindca am fi aratat penibil. Dupa acea perioada tulbure din viata, in care caracterul meu era categoric nedefinit, a urmat sesiunea anilor in care mergeam la aniversari singura... asa ca trebuia sa cumpar cadoul separat! O imensa si foarte neplacuta situatie pentru mine. Nimic nu ma chinuia mai tare decat cumpararea unui cadou... ma intrebam daca e ok, daca ii va placea celui sarbatorit, daca, daca si iar daca. Toate acestea pana intr-o zi... pana intr-o zi in care am descoperit cadourile de suflet. Atunci am renuntat la bratari si carti luate din formalitate si am presarat originalitate si dragoste in orice atentie cumparata. Iar daca ne gandim bine... cadourile adevarate se dau intai de toate cu sufletul, iar mai apoi cu fundita rosie si ambalajul aratos pentru care mai si platim pe deasupra. Si daca a venit vorba de cadouri specific faptul ca nu sunt adepta doar a cadourilor foarte scumpe... daca am bani cumpar cadou de 3 milioane, daca nu am cumpar doar de un milion, iar daca resimt criza financiara asa cum si bugetarii o resimt cumpar ceva dragut si de 30 de lei...si de 10 lei chiar. Da, putem face cadouri extrem de frumoase si cu 10 lei... e nevoie numai si numai de originalitate, caci pentru persoanele carora pregatim un cadou de suflet vor fi mereu idei ingenioase in alegerea sau confectionarea cadoului ideal. Si stii care e adevaratul secret al cadourilor? Sunt atat de frumoase acelea pe care eu le daruiesc incat le-as tine negresit pentru mine... mi-as dori sa le primesc si eu si nu pentru ca au costat o avere si sunt pretioase sau pentru ca reprezinta un obiect pe care mi-l doresc, ci pentru ca sunt cadouri de suflet, cu o anumita semnificarie... pentru ca gestul in sine de a darui un asemenea cadou face toti banii! Acesta e adevaratul secret despre cadouri! Asadar, atunci cand ne-ar aduce o deosebita bucurie sa primim noi insine cadoul pe care il daruim cuiva, atunci sa stii faptul ca este intr-adevar un cadou reusit! (nu merge situatia in care gasim scuza ca "nu sunt genul celui care il primeste"... daca te ascunzi dupa deget si arunci aceasta scuza, fa exercitiul de a te pune in pielea acelei persoane si imagineaza-ti daca te-ai bucura primind cadoul pe care tu il faci).
Si, pentru a ma intoarce la mesajele simparice si dragute pentru mame, am sa va mai dau un mic exemplu, dupa care sper sa va fi dat curaj destul de mult incat sa va puneti rapid sentimente pe hartie. Spuneam mai sus ca am observat tot mai multe cautari Google legate de mesaje pentru mama, felicitare pentru mama, pentru ziua mamei si asa mai departe. Cred ca am si prins ideea... vrem sa scriem cat mai frumos despre sentimentele noastre in felicitarea cumparata de la Mall pe care scrie cu litere de 48 "La multi ani de 8 Martie!". Frumos gestul - decat deloc...altfel, aspru criticat de mine. Dar te intreb... tu cum te-ai simti daca mama ta ar da search pe Google inainte cu o saptamana de ziua ta scriind: "exemplu urare de la multi ani din partea mamei pentru copilul ei". Ti-ar placeca sa stii ca cea care ti-a dat viata nu poate sa rosteasca macar trei cuvinte din suflet de ziua ta? Daca ti-ar placea, atunci continua sa cauti pe internet mesaje fara pic de esenta si scrie-le pe hartie, iar daca te-ai simti deranjat de gestul mamei tale de a cauta o formulare pe internet a mesajului ei pentru tine atunci pune-te repede la birou si scrie tot ceea ce simti pentru fiinta care ti-a dat viata... caci Ea merita cu siguranta sa-ti citeasca propriile sentimente si versuri scrise cu mana tremurata, iar nu pe cele ale unui masterand de la litere ce invarte cuvintele printre degete si scrie mii si mii de mesaje ce dau bine pe tapet dupa care le posteaza pe internet.

Asadar, pentru cei ce vor cauta pe Google in urmatoarele zile cuvintele sau sintagmele: mama, 8 Martie felicitare, urare de 8 Martie, mesaj de 8 Martie pentru mama, La Multi Ani pentru mama, ce simt pentru mama, compunere cu titlul mama, mama-cea mai importanta fiinta din viata mea, mama-e ziua ei, ce insemana mama, ce este o mama, citate despre mama(asta e chair urat... sa cauti citate despre mama si sa te apuci sa i le scrii, iar tu poate nu simti nimic din ceea ce pui tu pe hartie!!!).... acelora ce vor gasi blogul meu cautand aceste cuvinte le spun sa incerce sa astearna pe hartie macar 3 randuri de sentimente. Iar daca din iubirea voastra pentru mama nu reusiti sa umpleti jumatate de pagina pe nerasuflate nu numai 3 randuri, va compatimesc pentru ca... sunteti un caz pierdut ce nu-si apreciaza la maximul femeia ce i-a dat viata.


Cu gandul ca nu voi mai aparea inainte de 8 Martie pe blog, tin sa urez un primavaratic La Multi Ani adevaratelor femei, atat cu trupul, cat si cu sufletul, alaturi de toate urarile mele de bine, sanatate si bucurii!


Sa vina primavara care incepe, desigur, si cu tine!
Melodia recomandata : Holograf - Primavara incepe cu tine

Mama - 200 de cuvinte, nimic mai mult .

Azi, dupa ce am ajuns acasa de la "Incotro", un program interesant ce a luat nastere la initiativa unor traineri de a-i ajuta pe liceeni sa isi dea seama incotro se indreapta ei, m-am pus la citit, la ascultat muzica, dar parca nu imi gaseam locul. Aveam nevoie de ceva si mai profund decat latitudinile si longitudinile punctelor extreme ale romaniei asa ca am inceput si am descarcat filme cu duzina. Din calupul de titluri, am ales unul care mi s-a parut interesant. Din fericite nu am adormit la mijlocul ecranizarii, asa cum am facut mai tot timpul in ultumele doua luni... asa ca, am vazut filmul pana la ultima sceva. Era despre o mama... o femeie cu doi copii, un sot si multe, multe pe cap.
Am sa iti povestesc doar o parte din actiune, pentru a intelege mai bine articolul meu de azi. Mama, al carei nume nu l-am retinut, se inscrie la un concurs in care in doar 500 de cuvinte trebuia sa descrie o mama, activitatile mamei, viata mamei. Femeia, pasionata de scris si articole scurte, avea si un blog unde scria pe fuga, atunci cand copilasii erau la scoala/gradinita.Asa a descoperit si concursul de care aminteam mai sus. Finalul filmului nu ne spune daca ea a castigat sau nu competitia, in urma careia obtinea un job frumos de scriitoare, scenarista, in fine nu mai stiu ce era. Oricum, ceva legat de scris.
Ideea care e... mie personal mi s-a parut inedit sa descrii o mama in 500 de cuvinte. Filmul oricum mi-a reamintit inca o data cat de greu e sa fi mama, imaginile surprinse pe continentul de peste ocean, in care viata e plina de iluzii, pareau atat de apropiate de ceea ce inseamna ziua unei mame aici, in tarisoara noastra ascunsa intre Carpati, Dunare si mare...neagra pe deasupra.
Nici macar nu am idee cu ce sa incep in a descrie o mama oarecare si nicidecum pe a mea, cea ce mi-a dat viata. Ar fi atat de penibil sa o fac doar in 500 sau 200 de cuvinte, dupa cum am ales sa descriu eu in acest articol. Defapt, nu as putea-o descrie nicidata pe EA... dar am sa descriu tot ceea ce ar trebui sa ne faca pe toti sa respectam la ele. Sunt actiuni, lucruri facute de ele sau pur si simplu... e descrisa simplitatea unei mame de a-si face mereu puiul mic fericit.


dragoste neconditionata impartita copiilor ei, zambete, sarut inainte de culcare, multe sacrificii doar pentru puiul ei, prajitura facuta duminica pentru familie, cumparaturi istovitoare cu zeci de plase ce o ingreuneaza zi de zi, piata, curatenia continua, vase spalate, geamuri lustruite, mancare calda, masa bogata, frigiderul plin(pentru care a muncit o luna intreaga sa fie asa), hainele curate din dulap, asternutul frumos mirositor, camera aerisita de fiecare data cand te intorci acasa, patul aranjat, hainele impaturate, bani in fiecare dimineata pe birou, grija pe care ti-o poarta de fiecare data cand pleci de acasa, ceaiurile aduse la pat atunci cand erai bolnav, povestile pe care ti le citea inainte de culcare, imbratisarile nenumarate din zi, momentul in care te uitai de dupa perdea cu ea atunci cand veneau cu ursul si cu capra iar tie iti era frica, salutul de la culcare "sa visezi cu ingerasii", zecile de lucruri pe care ti le-a cumparat fie ca erau din ultimii bani, bucuria ei avuta de fiecare data cand noi luam o nota buna, sedintele cu parintii la care se grabea mereu sa ajunga, cadourile pe care le punea sub brad, scrisorile catre Mos Craciun ce le scriai impreuna cu ea, cofetaria la care mergeai cu ea in fiecare zi importanta, incurajarile pe care ti le dadea in diminetile infircosatoare cand mergeai la analize, zecile de medicamente pe care ti le-a cumparat cand raceai, gestul tandru cand te invelea cu patura atunci cand tu adormeai pe canapea, primul machiaj, prima lectie ce ti-o dadea pentru a fi o domnisoara, incurajarile atunci cand aveai prima prietena, prima poveste despre prieten si sex, prima discutie despre pubertate, fiecare tort ce il facea cu dragoste la aniversarea ta, cadourile suplimentare ce ti le intindea cu drag de fiecare onomastica, zilele de nastere tinute cu prietenii, orele petrecute in parc dupa ce te lua de la gradinita, primul creion ce ti l-a dat in mana, prima litera ce te-a invatat sa o scrii, primele cuvinte, primii pasi, prima baita pe care ti-a facut-o, impodobirea bradului, primul cantecel si prima poezie, asteptarea iepurasului de Paste alaturi de ea, fiecare masa in familie aranjata frumos, serbarile la care venea si rostea alaturi de tine poezia de undeva din sala, interventiile ei atunci cand cei mai mari radeau de tine, toate consolarile, toata increderea pe care ea ti-o da, toate sfaturile ce le imparte mereu pe gratis, internetul, cablul, curentul, gazul sau taxele pe care tot ea merge sa le plateasca, toate lucrurile pe care ti le cumpara, orele interminabile in care ea venea cu tine la cumparaturi, filmele si desenele pe care le-ati vazut impreuna, jocurile cu papusi de cand eram mici, clatitele facute dimineata, desteptarile pe care le primeam de la ea in fiecare dimineata cand mergeam la scoala, gogosile pe care le faceam impreuna, pizza facuta acasa peste care eu puneam sosul de rosii, pisica sau animalul de casa de care tot ea avea grija, cu toate ca spuneam ca e al nostru, zacusca si muraturile pe care ea le pune pentru iarna, compotul de cirese carate de ea din piata pana acasa, fiecare cearta cu tine din care ai invatat ceva, fiecare mustrare dura dar totusi atat de blanda adresata noua, fiecare felicitare adusa la sfarsitul anului scolar, sticla de suc cumparata doar pentru ca asa vroiai tu, inghetata daruita in plina vara dupa pranz, desertul -lapte de pasare- sau -crema de zahar ars- ce erau preferatele tale si le facea de fiecare data cand aveai pofta de ele, sandwichurile facute dimineata devreme, de fiecare daca cand plecai in excursie, banii pe care ti dadea in plus pentru orice eventualitate de fiecare data cand plecai in tabara, telefoanele de la 3-4 dimineata cand ea inca nu dormea si se intreba daca esti bine si nu te-ai imbatat prea tare, pedeapsa care ti-a dat-o atunci cand ti-a gasit tigarile in geanta, cadourile de ziua ta, desenele realizate impreuna cu ea pentru tema la abilitati practice, compunerea la romana pentru care isi batea capul impreuna cu tine, problemele de la mate si fizica solutionate doar cu ajutorul ei, plimbarile doar tu cu ea tinandu-va de mana... mana ei mereu calda de care iti placea sa te atarni, buzele ei pe fruntea ta, mangaierile nesfarsite si noptile in care aveam vise frumoase doar pentru ca dormeam cu mama in pat, noptile in care ne trezeam speriati dintr-un vis urat si ea era ne strangea in brate precum niste bebelusi, zilele de vineri in care aveam voie la televizor pana adormeam si ne ducea in camera noastra in brate, zecile de ore cand se juca cu noi, cand venea cu noi afara cu bicicleta, cand imi cara mereu in geanta paleta si galetusa pentru nisip, cand aparea de fiecare daca cand o strigam pe geam si ne arunca sticla cu apa, cand ma chema acasa sa imi iau bluza pe mine, sa ma imbrac sau sa mananc ceva...pentru ca pur si simplu eram un copil si uitam de toate, iar ea, mama, era cea care avea grija ca toate sa fie bine.
Are mereu grija de noi... tocmai a intrat la mine in camera si m-a intrebat... m-a intrebat daca nu vreau sa.......