Cu si despre prietenie!

Simt nevoia sa ma descarc si am sa o fac cu ajutorul cuvintelor.

cateva cuvinte simple si sincere par a fi de multe ori o lectie de viata, dar uneori e atat de greau sa fim sinceri,e atat de greu sa fim buni, sa spunem ce simtim.

eu simt nevoia sa scriu ceea ce simt … si simt ca trebuie sa multumesc cuiva. iti multumesc!!!

nu am eu foarte multe zile proaste spre norocul meu, dar si cand am una, e mare jale si durere! totusi de fiecare data incerc sa privesc partea buna a lucrurilor. dar care poate fi partea buna a lucrurilor intr-o zi cum nu se poate mai rea??? pai…uite ca pentru mine exista si o parte buna, dar culmea imi dau seama de asta numai dupa ce trec de ziua proasta si sunt in plina forma. partea buna e ca . . . AM PRIETENI . . . asa se numesc,prieteni! am niste oameni mai “mari” sau mai “mici” aproape care, orice s-ar intampla, incearca sa ma faca sa uit de probleme, incearca sa ma faca sa zambesc si…cu toata stangacia lor, reusesc! prin gesturi, cu glume sau pur si simplu starnindu-mi unele amintiri reusesc sa ma scoata dintr-o lume trista si sa ma zvanture intr’alta perfecta, intr-o lume impartita doar intre mine si ei, o lume pe care doar prietenii o cunosc!

e mare lucru sa ai curajul sa numesti pe cineva “prietenul meu”.de ce? pentru ca nu oricine iti este prieten, nu oricine te cunoaste si nu oricine te accepta exact asa cum esti.de multe ori am ezitat sa numesc unele persoane “prietenii mei”, de multe ori am amandat momentul in care trebuia sa numesc pe cineva prieten...uneori incercam sa ezit folosirea acestui cuvant...

poate si tu ai simtit sentimentul de frica pentru a spune cuiva astfel. nu stiu exact de ce ezit sa fac lucrul acesta, oricum am niste perceptii foarte ciudate despre prieteni sau prietenie si despre ritualul la care esti supus daca vrei sa ajungi un prieten.asta ar insemna ca ai parte sa imi cunosti cele mai ascunse ganduri, cele mai ciudate si nebune sentimente.nu spun intamplator ganduri ascunse sau ciudate,tu stii prea bine!

de ce trebuie sa fim recunoscatori prietenilor? de ce trebuie sa le intoarcem faptele bune pe care ni le fac ? de ce trebuie sa ii respectam?...poate te gandesti ca...asa e normal, daca cineva iti face un favor i-l intorci, dar spun eu ca nu este asa ! pentru prieteni nu facem nimic din obligatie (nu facem favoruri), facem totul din suflet ! ii respectam pentru ceea ce sunt, ii respectam mai mult decat oricine pentru prietenia pe care au impartit-o cu noi.eu ii respect pentru ca mi-au dat curajul sa ii numesc prieteni, pentru ca mi-au fost mereu alaturi. pentru ca dintr-o multime de indivizi m-au ales pe mine, pentru ca au crezut in mine, au ras si au plans cu mine.

pentru asta iti multumesc!

iti multumesc ca m-ai facut sa am incredere in mine, multumesc ca mi-ai dat iar chef si curaj ca sa o iau de la capat! iti multumesc ca mi-ai intins mana la greu(atunci cand nu puteam umbla si m-ai dus la baie, cand am cazut pe gheata si nu am mai avut aer, atunci cand la educatie ti-am spus sa-mi dai mana pentru ca nu ma puteam ridica-muream de ras impreuna cu tine, cand ma dadeam cu rolele si era sa imi fac un super tatoo pe genunchi) si iti multumesc pentru toate melodiile perfecte pe care mi le-ai trimis!!!

daca crezi ca pentru tine am scris, iti multumesc!