Succese si esecuri

“sunt succese care te injosesc si esecuri care te inalta”…cuvinte frumoase care mi-au dat mult de gandit in ultimele zile. De ce? Pentru ca am trait si eu la randul meu succese de care nu m-am bucurat sau succese de care nu am avut de ce sa ma bucur…poate am avut si unele nereusite(nu vreau sa le numesc esecuri), care m-au facut sa ma simt precum un castigator.
La ce se refera oare succesele care te injosesc ? cum poate fi numit oare « succes » ceva ce te injoseste ?? incerc sa iti dau o explicatie oarecum din propria experienta...si ma gandesc ca, succesul care te injoseste este atunci cand nu castigi pe merit ! atunci cand, doar tu stii cum ai ajuns la succes...prin trisat, prin santaj, furt sau mai stiu eu ce modalitate poti folosi ca sa ajungi la succesul dorit de tine. Toti ceilalti te considera invingator, te respecta pentru ceea ce ai realizat, te considera un real succes, dar asta este doar partea pe care ei o vad.mai este si cealalta parte, intunecata care nu va iesi la iveala poate niciodata...care va sta in spatele succesului tau si te va face mai devreme sau mai tarziu sa simti ca...esti un nimeni, sa simti ca ti-ai batut joc de prieteni poate, rivali si in primul rand...ti-ai batut joc de tine pentru ca ti-ai tradat adevarata valoare, ti-ai falsificat identitatea si...toate acestea te injosesc! sunt succese care pur si simplu te injosesc!
Dar cum ramane cu esecurile care te inalta? si...aici chiar pot vorbi din pura experienta. Repet: nu vreau sa le numesc esecuri pentru ca suna prea dramatic...si faptul ca nu vreau sa le spun astfel demonstreaza ca...m-au inaltat, m-au multumit! Esecurile care te inalta sunt atunci cand...stii ceea ce poti face, stii ceea ce esti, stii cat ai muncit si cat de mult suflet ai pus in munca ta. pur si simplu iti ratezi sansa sau...pur si simplu “un succes care te injoseste” ti-a luat locul bine meritat...si astfel este definit un anume...”esec”, esec care ti-a adus multe beneficii, ti-a adus experianta, deci ai avut de castigat! Pana la esec fusese un drum lung, fusese munca care a fost facuta cu drag, fusese presarat mult suflet in ceea ce urma sa devina dupa spusele altora esec...si de ce spun dupa spusele altora? Pentru ca tu nu vei considera niciodata nereusita un esec, pentru ca niciodata nu vei fi dezamagit de ceea ce ai facut intr-un mod corect, onest, sincer. Lipsa succesului in acest caz este numit esec de catre cei din jur, noi fiind singurii care stim ca un astfel de esec, reprezinta o reusita pentru noi, chiar daca nu pare a fi. Faptul ca noi, nu consideram nereusita un esec, o stopare a activitatii sau a sperantei in fortele proprii reprezinta deja un real succes...este un esec care te inalta!

Cand ai un succes parca te gandesti mai mult la viitor, iar cand ai un esec...te gandesti la trecut, la ceea ceea ce a generat pana succesului. Esecul te inalta...te face sa te gandesti atat la trecut, la daruirea si munca depusa pentru a-ti face treaba cat mai bine, dar si la viitor, la un nou inceput al unei reusite.

Decat un succes care ne injoseste, mai bine un esec care ne inalta! Mai bine pierdem cinstit, decat sa castigam trisand...mai bine avem castig moral decat sa avem un castig virtual, poate doar pe hartie sau poate doar pentru cateva luni. Adevarata valoare a noastra nu se masoara nici in succese si nici in esecuri...se masoara in faptele care pot fi bune sau rele...iar faptele bune sau rele pot genera un anumit tip de succes sau...un anumit timp de esec. Oricum rasplata succesului sau a esecului nu va intarzia sa apara! Cei care ne cunosc, ne vor considera si atunci cand vom fi invinsi niste adevarati invingatori.
Invins/invingator...un joc de cuvinte, un joc al situatiilor, un joc al sansei.Putem trece atat de usor de la invins la invingator, dar in acelasi timp ne putem cobori si mai usor de la invingator la invins! Poti alege sa castigi sau poti alege sa pierzi, poti alege sa perseverezi sau poti alege sa abandonezi. Problema e ca...adevaratul abandon e atunci cand ne tradam pur si simplu identitatea si adevaratul potential, iar adevata perseverenta e atunci cand ne luptam practic cu morile de vant, cand ne luptam sa fim noi insine pentru a face ceea ce ne place, in ciuda greutatilor si a lipsurilor de multe ori aparente.
E atat de greu sa spui ca e un nou inceput sau un nou sfarsit, dar nici inceputul lumii si nici sfaristul lumii nu se stie cand a fost exact sau cand va fi exact!(sunt zeci de teorii care sustin ca inceputul lumii a fost o data cu Big Bang-ul sau ca sfarsitul lumii va vi in 2012...noi nu avem de unde stii!!!) Deci, niciodata nu poti stii cand va fi noul tau succes sau sfarsitul esecului.

Pana atunci....alege mai bine un esec cinstit decat o victorie cumparata!

Fac ce'mi place...si imi place!

fac ce'mi place...fac ce vreu...ooo vorbele marete ale noastre, ale tinerilor plini de...nu neaparat personalitate...poate mult prea dornici de a se intalni cu adevaratele probleme ale vietii. sintagma cu care ne consideram cei mai cei...cei mai independenti,cei mai mari si cei mai tari(uneori...uitam ca ne dam mari,iar parintii ne fac atat de mici...nu ne acceptam asa cum suntem, ne modelam o lume virtuala, o familie virtuala...e nevoie sa ne tradam identitatea, modul de viata oare?)
as scrie pe blog, as citi ceva, m'as uita la un film sau as iesi 5 minute afara...as face ce imi place, dar ce sa aleg?:-?? na...nu de putine ori facem ce ne place la varsta asta...fara prea munte responsabilitati, fara amenda pe numele nostru ci pe cel al parintilor...si fara treburi de rezolvat.o sa spui...naaa...ti se pare...da no...depinde de persoana .marea majoritate a tinerilor-vorbesc de ei acum...au o asa spusa ciclicitatea a anului sau a weekendului...vine weekendul, chef, bautura, tigari si poate droguri...wawwwww ce mai distractie...de la ora 11 nu mai tin nimic minte, dat totusi eu m-am simtit bine. da ma gandesc ca te-ai simtit extraordinar de bine, dar asta doar in imaginatia ta...evident ca toti tinerii au ceva in comun, mai mult sau mai putin...unora ne place sa le spunem tocilari ca si cum ar fi cea mai mare rusine sa citesti o carte sau sa mai dai pe la scoala, altora le spunem fraieri, doar pentru ca sunt mai linistiti sau au bun simt, unora le spunem ...(imi amintesc acum un cuvant, dar chiar nu e cazul de asa taranimi pe blog), dar e vorba de acei papitoi cu super freze, impresii cumparate de la magazine ieftine si un vocabular specific setrelor de tigani.aaaa am uitat sa zic de moda noua de a merge la sala...waw...super activitate(e ok sa faci miscare, foarte bine, dar la naiba! e o moda asta???)
de ce nu e o moda sa citesti?sa inveti?...sa te cultivi! nu de putine ori ma simteam ciudat...fiind intr-un grup de prieteni care se uitau straniu la mine cand vorbeam despre invatat, citit sau alte cele care ar trebui sa le mai facem si in timpul liceului...pur si simplu ma simteam straina de unii prieteni(folosesc termenul foarte general pentru prieteni acum), ma simteam ca nu am ce cauta acolo si totusi vroiam sa schimb atitudinea unora!
poate unii asa au fost invatati, poate parintii lor nu sunt un exemplu pentru ei...dar totusi...ai ratiune, ai cap si sange in tine! iti dai seama de ce e bine si ce e rau! vezi cu ochii tai cum e mai bine...evident acum este perfect...mama ne da bani in fiecare dimineata, tata ne arunca in fiecare weekend in MALL pentru super sesiunea de asa numitul "shopping"...da, ne e bine...dar...daca maine nu va mai fi asa?daca maine nu vom mai putea recupera anii in care nu am citit?anii in care am citit doar etichetele hainelor sau...eticheta sticlei de whisky...
gandeste-te bine...maine nu sti ce se poate intampla...si acum cu o asa zisa criza...fa ce ar trebui sa faci tu la 15 ani(sau cati ani ai tu...sigur stii ce e bine de facut, dar nu ai curajul sa iesi in fata poate si sa areti partea ta buna) ...si aici intra evident si prima betie, primul prieten poate, o gramada de chefuri si iesiri, excursii, chiulit, urlat in plina noapte pe strada si alte cele...dar mai este si o chestie...atat de neinsemnata-cititul.
spor la citit sa ai!

O simpla ruleta

Ciclicitate,rutina,vise...

Viata ca o ruleta…poate ti se pare o comparative stupida,poate nu.mie nu mi se pare chiar asa de neinsemnata.ideea este ca in aceasta postare ma voi referi la…viata noastra, la modelul tipic de activitate zilnica pe care o ai uneori.

De ce viata este ca un joc de ruleta? Poate ar trebui intai sa imi amintesc cum e jocul de ruleta...si cred eu ca e tensionat, dar intai de toate, e doar un joc!eu un joc in care putem pierde evident, dar putem si castiva. E vorba de soarta si destin. asa e si viata cred...e un destin, e un sir lung de decizii.mai devreme sau mai tarziu luam unele decizii care vor avea final fericit, vom castiga un joc precum acela de ruleta sau vom pierde, nu vom lua decizia buna. de unde stim noi unde se va opri bila alba?poate ca in viata e putin diferit...si ma gandesc ca noi putem fi bila alba...ne putem opri pe culoarea potrivita sau nu, depinde de noi. putem alege sa facem o fapta buna sau putem alege sa devenim neoameni, sa devenim straini chiar de propria noastra ratiune! Rutina de zi cu zi, obiceiurile care ni le formam se repeta si se repeta zilnic. lumea se invarte in jurul nostru sau noi ne invatrim in jurul ei.e un joc in care punem mai mult sau mai putin suflet, un joc din care avem de castigat, de invatat ceva.fiecare zi e o experienta, o perfecta ocazie sa inveti si sa castigi ceva...ce poti castiga?gandeste-te si tu!poti castiga un prieten, poti castiga un premiu sau poti castiga experienta.in unele zile mai pierdem...un prieten, autobuzul sau pierdem pur si simplu timpul!asa ca eu imi imaginez viata ca un joc. nu ca o joaca ci ca un joc!(diferenta dintre joc si joaca...pai daca viata ar fi o joaca nu am mai lupta pentru visele noastre nu am mai munci si lumea ar fi un haos total...mult mai mare decat este acum)de ceviata e un joc? Deoarece am fost invatata sa trebuie sa lupt din rasputeri pentru a-l castiga si in primul rand in mod corect! Unii dintre noi ar face orice ca sa castige, ar trisa acest simplu joc al vietii, ar ajunge pe prima pozitie necinstit. poate chiar ar obliga ceilalti jucatori sa se retraga, sa piarta.dar atunci se termina si pentru noi jocul, cand nu mai avem concurenta, cand nu mai avem cu cine juca, cu cine lupta!viata nu ar mai fi atat de frumoasa daca nu am mai si pierde, daca nu am relua de la capat jocul de zi cu zi, daca nu am simtii tensiunea,dar in acelasi timp adrenalina din jocul timpului, din jocul vietii.ne grabim sa castigam timp, experienta poate in mult prea putin timp.vrem sa castigam multi bani, dar uitam ca in goana de a ne imbogati ne transformam in cei mai slabi jucatori, in cei mai neimportanti indivizi ai jocului acestei lumi.

ok...sa spunem ca viata e un joc-peirdem castigam.de ce un joc de ruleta? Stai o secunda si incearca sa gasesti asemanarile.:)

Jocul de ruleta...spuneam mai sus ca e un joc de NOROC!asa cum e si viata...un joc al destinului si nu spun intamplator lucrul acesta.daca te gandesti bine, dar bine de tot poate o sa iti amintesti de unele momente in care...chiar ai avut noroc!in care...nici nu te gandeai ca vei castiva ceva.poate castigi o suma imensa de bani si viata ta devine un alt joc, poate ai norocul sa intalnesti o persoana careia ii vei fi recunoscator la nesfarsit sau pur si simplu ai norocul sa ai sanatate!in primul rand avem norocul sa traim!avem norocul sa ne trezim in feicare dimineta, avem norocul sa luam parte la rutina de zi cu zi, sa ne bucuram, sa plangem, sa radem sau sa speram ca jocul de maine sau jocul de saptamana viitoare va fi mai bun si vom iesi invingatori!

Ciclicitatea vietii ma duce in primul rand la jocul de ruleta.ne trezim dimineata, urmeaza activitatea de peste zi...scoala/facultate/servici sau orice altceva si vine seara...adica ne culcam.urmatoarea zi tot asa si ani de zile facem acelasi lucru.problema nu e faptul ca dormim ne trezim dormim si iar ne trezim ci modul in care ne petrecem acest interval de timp.modul in care ducem la bun sfarsit jocul de peste zi...uneori acesta este plictisitor, alteori este plin de tensiune sau farmec.spuneam ca noi suntem precum bila alba si uneori alegem culoarea buna, neagra sau rosie,iar alteori alegem numarul bun.asa e si in viata...exista momente in care ne-am sincronizat perfect cu un anumit lucru, am fost persoana potrivita la locul potrivit, am facut o fapta buna, am ajutat pe cineva, am intalnit pe cineva, alteori nu avem atat de mult noroc, poate am mizat prea mult pe un castig si nu s-a intamplat asta sau simplu- nu am fost omul potrivit la momentul potrivit...si aici intervine norocul!

Uneori ne gandim de ce nu avem totul!de ce nu am castigat sau de ce nu suntem ca alti jucatori ! si sunt sigura ca nu de putine ori ai vrea sai ai mai multe, ai vrea sa faci mai multe, ai vrea sa castigi ! ei bine, se poate! Cat timp noi suntem bila alba, totul este posibil!intr-un joc de ruleta nu avem control asupta bilei ci doar ne gandim la locul in care ea se va opri!asemanator ca in viata...de multe ori ne gandim doar la ceea ce vrei sa fim, nu ne gandim si la modul in care ar putea ajunge la ceea ce ne dorim, ne dorim anumite obiecte sau pur si simplu avem telurile noastre, dar uitam sa gasim solutii pentru a fi cat mai aproape de ele si pentru a le atinge!asta e poate diferenta uriasa dintre viata si jocul de ruleta...faptul ca noi ne facem propriul joc, ne gamdin unde vrem sa ne oprim,unde vrem sa ajungem, dar avem imensa posibilitate sa facem tot posibilul sa ajungem in acel loc, sa realizam un anumit lucru, spre deosebire de jocul ruletei in care nu putem face nimic, putem doar sa speram! Uneori suntem atat de aproape de castig si pentru ca era numai putin si castigam, mai jucam inca o data si inca o data.fiind un joc de noroc...poate produce dependenta, dependenta de viata de care unii chiar au nevoie. Nu de putine ori am avut ocazia sa simt ca traiesc cu adevarat , sa simt ca vreau sa descopar lucruri noi...sa imi dau seama ca am devenit dependenta de o noua zi, ca am nevoie de inca o zi si inca o zi si tot asa pentru a-mi termina jocul.

Na...cred ca e cazul sa ma opresc pentru ca as putea dezvolta subiectul la nesfarsit cu toate ca nu prea am chef sa zic “pui stop”!si...o sa spun “pui stop” pentru ca viata e doar un joc compus din multe, multe jocuri mici de tot, unele doar de distractie altele mari competitii din care sper sa iesi de cat mai multe ori invingator!

Broaste si broscute!

broaste....raioase inca...waw...ce animalute dragute!!! acum cativa ani,chiar nu vedeam in aceste marionate verzi maronii o adevarata frumusete.imi era si frica de ele...pana intr-o zi cand, am asociat tipica broscuta cu...ceva mai neobisnuit(gandirea perversa a elevilor in timpul orelor plictisitoare...nevoia de un ras nebun)...si...am inceput sa iubesc broscutele:X am inceput sa cumpar broscute, sa vorbesc despre broscute si sa inceput sa am chiar o broscuta!!!...waw...ce ciudat...sa ti o broscuta...na...nu tin o broscuta, am doar o prietene broscuta, din cap pana in picioare!!!(ochi de broscuta, gandire perversa de broscuta, pozitii de broscuta...tot ce vrei:> )
acestea fiind spuse, iti dedic tie aceasta postare, broscuta mea!!!:***
p.s. se suna in 2 minute si nu mai pot sa scriu!
noi iubim broscsutele!!!!!!!

Realitati pe hartie

4 feţe...un corp


Gand priedut



Şerif cu cif!


Înţelepciune



Realitati...na...am postat aici doar cateva desene mai vechi sau mai noi, dar care nu reprezinta neaparati niste realitati...adica na...un portret ar putea fi sau nu o realitate.depinde cat de mult esti dispus sa intri in realitatea desenatorului(nu e cazul sa spun artist,dar in general as folosi termenul)
cred ca ar trebui sa iti explic putin desenele...cum sta treaba cu ele si semnificatia lor.
de obicei cand am ceva pe suflet, cand simt ceva sau cand am un sentiment puternic fac cate un desen, iar asta se intampla cam des.as indrazni sa spun ca sunt un fel de autist, neinteles uneori de nimeni, care se exprima prin desene, care incearca sa transmita o emotie, o idee, o perceptie prin culoare, lumini si umbre.
o iau de la coada la cap si...voi vorbi despre "intelepciune".de ce am ales oare asa nume?cum ar putea fi reprezentata oare intelepciunea?...buna tema. daca ma candesc acum,as face un Glob Pamantesc imens, cu mult verde...poate asta ar fi intelepciunea suprema o omenirii-sa salvam si sa ocrotim Pamantult. in fine...vorbeam despre intelepciune...paaai inca de minca mi-a fost intiparita in minte ideea ca, oamenii batrani au barba.fiind batrani(si cu barba evident) erau trecuti prin viata, erau intelepti(sau cel putin am ales sa cred asta)...si o mica parte din perceptia mea de atunci a mai ramas intiparita undeva in mintea mea si inca mai vad intelepciunea ascunsa sub un portret barbatesc sobru, masiv, "erodat" de vreme si de probleme. o fizionomie blanda, dar tradata de ochi adanci, ganditori si tulburi par a fi portretul perfect pentru intelepciunea suprema.
"şeriful cu cif"...mi-a adus aminte de filmele americanee, "cu negrii", cu impuscaturi si mult praf, unde mereu isi facea aparitia seriful! de ce 'şeriful cu cif'?pentru ca fac o legatura intre filmele de ieri si filmele de azi...filmele tipice americane, cu multe impuscaturi, pistoale si nu in ultimul rand cai(mereu şeriful aparea calare) si filmele americanilor din ziua de azi.CSI-urile cu toate crimele din metropolele americane, cu multe investigatii si CIFURI sparte.
despre "gand pierdut"...nu vroiam ca desenul sa aiba alt nume destul de dur.aici e mai mult de vorbit si nu o voi face(nu prea e cazu').in mare e vorba de amintirea celor dragi care nu mai sunt, amintire care devine tot mai vaga, pana la pierderea ei totala.
"4 feţe...un corp" are semnificarii cam greu de descoperit cred. e vorba de caracterul unora. iluzia unora despre caracterul lor, identitatea falsa a lor sau pur si simplu reactiile ipocrit de prefacute ale micilor actori, oamenii. aici as vorbi tareee mult despre acele persoane, dar din partea mea nu vor primi niciodata atat de multa importanta...deci desenul reda cu ajutorul unui portret copiat in toate cele 4 extremitati ale paginii caracterul celor care se prefac, care poatra masti in loc de propria lor identitate!



banuiesc ca nu mai e nevoie sa scriu chestia cu copyrightul!

Cu si despre prietenie!

Simt nevoia sa ma descarc si am sa o fac cu ajutorul cuvintelor.

cateva cuvinte simple si sincere par a fi de multe ori o lectie de viata, dar uneori e atat de greau sa fim sinceri,e atat de greu sa fim buni, sa spunem ce simtim.

eu simt nevoia sa scriu ceea ce simt … si simt ca trebuie sa multumesc cuiva. iti multumesc!!!

nu am eu foarte multe zile proaste spre norocul meu, dar si cand am una, e mare jale si durere! totusi de fiecare data incerc sa privesc partea buna a lucrurilor. dar care poate fi partea buna a lucrurilor intr-o zi cum nu se poate mai rea??? pai…uite ca pentru mine exista si o parte buna, dar culmea imi dau seama de asta numai dupa ce trec de ziua proasta si sunt in plina forma. partea buna e ca . . . AM PRIETENI . . . asa se numesc,prieteni! am niste oameni mai “mari” sau mai “mici” aproape care, orice s-ar intampla, incearca sa ma faca sa uit de probleme, incearca sa ma faca sa zambesc si…cu toata stangacia lor, reusesc! prin gesturi, cu glume sau pur si simplu starnindu-mi unele amintiri reusesc sa ma scoata dintr-o lume trista si sa ma zvanture intr’alta perfecta, intr-o lume impartita doar intre mine si ei, o lume pe care doar prietenii o cunosc!

e mare lucru sa ai curajul sa numesti pe cineva “prietenul meu”.de ce? pentru ca nu oricine iti este prieten, nu oricine te cunoaste si nu oricine te accepta exact asa cum esti.de multe ori am ezitat sa numesc unele persoane “prietenii mei”, de multe ori am amandat momentul in care trebuia sa numesc pe cineva prieten...uneori incercam sa ezit folosirea acestui cuvant...

poate si tu ai simtit sentimentul de frica pentru a spune cuiva astfel. nu stiu exact de ce ezit sa fac lucrul acesta, oricum am niste perceptii foarte ciudate despre prieteni sau prietenie si despre ritualul la care esti supus daca vrei sa ajungi un prieten.asta ar insemna ca ai parte sa imi cunosti cele mai ascunse ganduri, cele mai ciudate si nebune sentimente.nu spun intamplator ganduri ascunse sau ciudate,tu stii prea bine!

de ce trebuie sa fim recunoscatori prietenilor? de ce trebuie sa le intoarcem faptele bune pe care ni le fac ? de ce trebuie sa ii respectam?...poate te gandesti ca...asa e normal, daca cineva iti face un favor i-l intorci, dar spun eu ca nu este asa ! pentru prieteni nu facem nimic din obligatie (nu facem favoruri), facem totul din suflet ! ii respectam pentru ceea ce sunt, ii respectam mai mult decat oricine pentru prietenia pe care au impartit-o cu noi.eu ii respect pentru ca mi-au dat curajul sa ii numesc prieteni, pentru ca mi-au fost mereu alaturi. pentru ca dintr-o multime de indivizi m-au ales pe mine, pentru ca au crezut in mine, au ras si au plans cu mine.

pentru asta iti multumesc!

iti multumesc ca m-ai facut sa am incredere in mine, multumesc ca mi-ai dat iar chef si curaj ca sa o iau de la capat! iti multumesc ca mi-ai intins mana la greu(atunci cand nu puteam umbla si m-ai dus la baie, cand am cazut pe gheata si nu am mai avut aer, atunci cand la educatie ti-am spus sa-mi dai mana pentru ca nu ma puteam ridica-muream de ras impreuna cu tine, cand ma dadeam cu rolele si era sa imi fac un super tatoo pe genunchi) si iti multumesc pentru toate melodiile perfecte pe care mi le-ai trimis!!!

daca crezi ca pentru tine am scris, iti multumesc!

Viata e prea pretioasa ca sa...

Azi am chef de scris, dar nu stiu despre ce…as scrie despre…viata, dar poate o sa zica cineva “ce stii tu la 16 ani sa vorbesti despre asta?” ok...si atunci mai bine ma gandesc la altceva.as scrie despre arta, dar cred ca e prea mult pentru o zi plictisitoare de duminica, daca as scrie despre geografie ar trebui sa scriu pe celalalt blog si eu vreau sa scriu aici…asa ca,voi vorbi despre nimic!un mare nimic!

incep aşa:

“-ce mananci,Andreea?

-nimic!”

“-ce s-a intamplat cu telefonul?

-nimic…”

So…ce e de fapt nimicul asta, unde se gaseste “nimicul”,e lumea construita din nimic? Putem gasi un preparat numit “nimic”, asta nu cred…dar legat de lumea construita de nimic...era o poezie in care se spunea ca lumea e construita din nimic,ca noi am fost construiti din nimic…o fi adevarat, nu o fi, nu stiu.oricum nu sunt eu inca in masura sa spun asta, dar legat de nimic…uneori, suntem nimic in univers.spun doar uneori!!!de ce doar uneori?gandeste-te si tu…de ce doar uneori?

Te-ai gandit?(dar pe bune,gandeste-te!)

daca nu…gandeste-te…cand te-ai simtit tu “cineva”, cand ai simtit satisfactie deplina…sau cand ai simtit gustul dulce al vietii!!!ei bine, atunci cred eu ca nu mai suntem nimic in univers...atunci cred ca suntem totul in univers, totul in lume!!!dar oare de ce cred ca suntem nimic in univers?iar iti pun o intrebarea –“de ce crezi ca noi, oamenii, suntem uneori un nimic in univers?”.eu zic ca suntem un nimic atunci cand…nu mai suntem OAMENI si…in ziua de azi, e tot mai greu sa fi tot timpul om.e oare asa de greu sa gandesti omeneste?! e tot mai greu sa fi bun, sa gandesti rational, sa gandesti pozitiv…e tot mai greu sa ai curajul sa privesti inainte.e greu sa spui lucrurilor pe nume-e greu sa accepti realitatea!atunci cred eu ca suntem cel mai mare nimic al acestei lumi.

Si totusi, ar fi absurd sa gandim tot timpul pozitiv.ok...avem o problema, incepem cu ganduri negativ, ne gandim la ce e mai rau, nu mai avem incredere in noi...e normal sa avem urcusuri si coborasuri in viata...asa e viata, acesta e farmecul vietii, aceasta e lupta dintre bine si rau...si din pacate nu e tot timpul precum in basme-finalizata cu victoria binelui.însă noi putem lupta!putem sa gandim pozitiv, putem sa privim inainte, sa avem curajul de a o lua de la capat, de a lupta pentru un tel, pentru un vis! putem sa nu fim nimic!

Si...evident ca te gandesti...”da...toata lumea poate vorbi, e usor sa vorbesti, sa spui ca e bine sa gandesti pozitiv”...da...toata lumea poate vorbi si toti spun asta poate, dar incearca totusi sa devii cineva.

Ma gandesc ce “fain”(fain nu frumos)e atunci cand, lupti din greu pentru ceva si reusesti sa obtii ceea ce vrei...ce sentiment pur te cuprinde.ce bine e atunci cand zambesti, cand razi din plin, cand te simti multumit ca ai facut o fapta buna, cand ai facut ceva pentru tine...cand faci ceva cu drag, cu pasiune, din suflet!

Sper ca esti cineva!...daca nu esti,fa-o cat mai repede posibil!!!